iDEBATE Report #01
Evenimente care au dominat agenda publică în ultima perioadă
Trecem în revistă principalele evenimente din ultima perioadă, menționînd de ce credem că sunt importante și care sunt posibilele consecințe, selectăm titluri relevante din presă, postări cu impact de pe rețelele sociale, semnalăm materiale video (podcasturi, interviuri, conferințe) de interes și, desigur, articole și podcasturi realizate de echipa iDebate.
Veți găsi de asemenea propuneri de lectură, cărți pe care le considerăm importante, apărute recente sau cu ceva vreme în urmă. Ne propunem să acoperim și subiecte, teme, care fie nu se află pe radarul media de la noi, fie sunt prezentate preponderent prin filtrul mass-media occidentale tradiționale, devenite extrem de partizane. Zone de interes: politică, cultură, relații internaționale, geopolitică și geoeconomie, impactul noilor tehnologii (IA, spațiu, computere cuantice etc.) în plan economic, social, în materie de securitate.
Starea Lumii
Care sunt evenimentele care au dominat agenda publică în ultima perioadă? Sigur, în primul rînd noul plan american pentru un armistițiu în conflictul din Ucraina, plan care a stîrnit deja discuții aprinse. S-a aflat despre acest acord negociat în secret, poate nu întîmplător, în contextul unui mare scandal de corupție care zguduie guvernul de la Kiev. Este un subiect abordat într-o analiză iDEBATE. Pe cît de încinse sunt dezbaterile pe atît de superficiale sunt multe dintre luările de poziție care ignoră realitățile dintr-un context internațional profund schimbat. Numai că indignarea celor care denunță, uneori isteric planul, vorbind de exemplu despre „rușinea Americii” nu este însoțită și de nici o alternativă realistă privind șansele acordului pe care și-l doresc și cum ar trebui să arate acesta. În geopolitică, ca și în general în viață, există de cele mai multe ori o distanță apreciabilă între aspirații și posibilitățile de a le realiza.
Un alt subiect important prin impactul său asupra peisajul media internațional este scandalul în care este implicat BBC în urma unei serii de dezvăluiri făcute de The Telegraph. Impact care poate fi privit într-un context mai larg, e vorba de fenomenul erodării unor instituții fundamentale din spațiul occidental. Subiectul a fost tratat de Alexandru Lăzescu într-o analiză iDebate, „Cum se prăbușește mitul unei instituții iconice”, cu o actualizare ulterioară într-un articol publicat în revista „22”. Scandalul vine într-un moment delicat pentru BBC. Urmează să se discute noua BBC Charter, documentul reglementează obiectivele și modul de operare ale corporației în condițiile în care se amplifică curentul de opinie care cere să se renunțe la taxa audiovizuală, prin care aceasta se finanțează în măsură covîrșitoare. Se estimează că BBC a pierdut anul trecut un miliard de lire sterline din cauza evaziunii și renunțării la serviciile instituției.
Scandalul Jeffrey Epstein, pe care Democrații intenționau să-l transforme într-o armă împotriva lui Donald Trump s-a întors între timp împotriva lor. O primă mare victimă este Larry Summers, fostul șef al Trezoreriei în mandatul lui Bill Clionton, profesor și fost președinte la Univesitatea Harvard. O alta este Hakeem Jeffries, liderul Partidului în Camera Reprezentanților.
După ce Mamdani, ale cărui convigeri idelogice sunt un amestec de comunism și islamism, a cîșigat primăria New York-ului The Telegraph a publicat un articol cu titlul „Mamdani reprezintă viitorul Americii” plecînd de la premiza că mulți alegători sunt vulnerabili la retorica populistă a stîngii radicale. Între timp o altă socialistă declarată, Katie Wilson, a cîștigat primăria din Seattle. Merită remarcat faptul că aceasta, la fel ca și Mamdani nu a avut anterior nici o slujbă serioasă și, la 43, este încă întreținută de părinți. Victoria lui Mamdani, un comunist - islamist bogat, „de caviar”, care nu a muncit o zi în viața sa și nu poate fi creditat cu vreo realizare cît de cît demnă de a fi menționată are la bază, crede Douglas Murray, combustibilul emoțional care alimentează întreaga mișcare a stîngii radicale: invidia și resentimentele. Este ceea ce alimentează curentele anti-occidentale în întreg spațiul occidental dar și în afara acestuia.
Ar trebui adăugate la lista cu subiecte externe alte cîteva care în mare măsură nu au stîrnit interesul mass media de la noi: tensiunile serioase dintre China și Japonia, după ce Sanae Takaichi, o colaboratoare apropiată a fostului premier Shinzo Abe, comparată adesea cu Margaret Thatcher pentru vederile sale puternic conservatoare, a devenit prim ministru, întîlnirea de la Casa Albă între administrația Trump și cinci țări din Asia Centrală, care sigur a deranjat Kremlinul, precedată de primirea la Casa Albă a noului lider sirian, Ahmed al-Sharaa, de către președintele american, și urmată la mică distanță de întîlnirea grandioasă de la Washington dintre Donald Trump și MBS, Mohamed bin Salman, prințul moștenitor al Regatului Saudit, liderul de facto al țării. Ce oferă Arabia Saudită? În primul rînd coordonarea cu America în ceea ce privește fixarea prețului barilului de petrol pe piața internațională. În al doilea rînd administrația Trump a reușit în acest fel să inverseze tendința în curs în perioada Biden de consolidare a relațiilor dintre țările din Golf în frunte cu Arabia Saudită și China și Rusia.
Starea Europei
Ar trebui probabil menționate două subiecte importante:
Primul: votul din Parlamentul European în care propunerile PPE de diluare semnificativă a ambițiilor Green Deal ale UE au trecut cu sprijinul grupurilor conservatoare spre iritarea stîngii care, previzibil, a apelat la recuzita retorică care face trimitere la fascism și extremism, pentru că e vorba de o schimbare majoră de poziționare a celui mai important grup politic din UE, sub presiunea nemulțumirilor populare față de politicile promovate la Bruxelles.
În ciuda campaniei furibunde a activiștilor de mediu privind pericolelor climatice „existențiale” care ne așteaptă, e drept discutabile dacă ne luăm după previziunile panicarde din ultimele decenii care nu s-au adeverit nici pe departe, 69% dintre germani nu vor să renunțe nici la automobilele cu combustie internă și nici la carne. De altfel și Manfred Weber, liderul PPE, și-a manifestat opoziția față de măsura interzicerii automobilelor cu combustie internă în arealul UE, măsură care ar pune sub semnul întrebării capacitatea de supraviețuire în viitor a industriei auto care oferă în prezent 13 milioane de locuri de muncă la nivelul continentului. De altfel, și sub impactul mașinilor chinezești, producătorii de automobile europeni sunt într-o situație extrem de dificilă. Se vorbește despre dispariția în 2026 a unor mărci, unele celebre precum Jaguar, și este sub semnul întrebării chiar dacă conglomeratul auto Stellantis, care are 260 de mii de angajați, va putea supraviețui.
Al doilea: Slovacia a modificat recent constituția pentru a afirma că legile naționale au prioritate față de legislația UE. Modificarea constituțională a fost însoțită de un amendament care recunoaște doar două sexe și acordă prioritate explicită legii slovace în materie de identitate națională, cultură și etică. Măsurile luate de Slovacia contestă în mod direct cadrul juridic al UE, în care legislația UE prevalează asupra legislației naționale pentru a menține unitatea în cadrul blocului. „Vreau să fiu absolut clar: primatul legislației UE trebuie respectat în toate cazurile în întreaga Uniune Europeană”, a declarat comisarul european pentru justiție, Michael McGrath. UE a emis un avertisment Slovaciei și va decide în curînd dacă va întreprinde acțiuni legale. Chestiunea amintește de o situație în parte similară din 2021 cînd Varșovia s-a aflat în conflict cu UE. Există riscul unei agravări a problemele actuale cu care UE se confruntă în contextul tensiunilor în creștere între tendința de concentrare a controlului asupra țărilor membre al Bruxelles-ului și curentul suveranist în ascensiune pronunțată.
Starea României
La noi cursa pentru Primăria Generală din București induce, previzibil, tensiuni în coaliție și se pare și între cele două palate. Avînd foarte probabil un rol și în eliminarea lui Ludovic Orban din echipa de consilieri de la Cotroceni după numai 40 de zile de la numirea acestuia. Deși sondajele trebuie privite cu multă rezervă pare destul de limpede pare totuși destul de clar că e o cursă în patru pentru intrarea în finală: Daniel Băluța, Ciprian Ciucu, Cătălin Drulă și Anca Alexandrescu. Va funcționa oare „spirala tăcerii” în cazul Ancăi Alexandrescu? Vom vedea pe 7 decembrie.
Block Notes
Despre democrație, valori, ordine internațională: între retorică și realitate
Nu s-a discutat niciodată ca în ultimii ani atît de intens despre democrație și valori fundamentale, de la statul de drept la libertatea de expresie. În Germania președintele Frank-Walter Steinmeier a adus în discuție posibilitatea ca unele partide să fie excluse din viața politică. Nu a menționat și nume, dar e destul de limpede că s-a referit în principal la AfD care în prezent este cotat în sondaje pe primul loc ca suport electoral. Lupta pentru „salvarea democrației” prin excluderea unui sfert din electorat începe să ne ducă cu gîndul la alte vremuri. Aflat într-o criză severă establishment-ul politic european tradițional pare tot mai tentat să încerce să-și elimine adversarii în loc să se preocupe de nemulțumirile care îi fac pe oameni să voteze cu partide ca AfD. În principal e vorba de imigrația scăpată de sub control, de politicile climatice care au făcut ca Europa să aibă cea mai scumpă energie de pe planetă și politicile agresive de gen. E drept, cancelarul Friedrich Merz încearcă să acționeze pe unele direcții dar se lovește de opoziția agresivă a verzilor și chiar a partenerilor de coaliție social democrați.
Tot în Germania poliția a descins la locuința unui cetățean care a scris pe o rețea socială că bugetarii stau pe spinarea celor din mediu privat avertizîndu-l să se abțină în viitor de la a-și exprima astfel de păreri. În Marea Britanie se fac sute de anchete urmate adesea cu rețineri pentru a combate „hate speech”, plecînd de la postări pe rețelele sociale. O englezoaică care a trecut printr-o astfel de experiență se gîndește serios să părăsească definitiv țara mai ales că acum administrația Trump a anunțat că le oferă celor aflați în astfel de situația posibilitatea de a se stabili rapid legal în Statele Unite. Asta în timp ce o mulțime de spargeri de mașini și jafuri din locuințe rămîn nerezolvate.
Și cu „statul de drept” sunt probleme. În Franța a provocat multe discuții decizia unui tribunal de a-l condamna efectiv la închisoare pe fostul președinte Nicolas Sarkozy (între timp a ieșit de la arest, după o altă decizie în instanță) în baza unor acuzații discutabile, cel puțin din perspectiva dovezilor, după ce s-a dovedit că un document al organizației Mediapart, făcut public înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale în care Sarkozy a fost învîns de Francois Hollande, era fals.
Iar în Italia, după ce a ajuns în spațiu public o adresa trimisă de un procuror italian în care acesta se plîngea că nu au elemente care să le permită să acționeze împotriva lui Giorgia Meloni a explodat un mare scandal, relatează Brussels Signal. S-a aflat despre o presupusă conspirație, în care este implicată și președinția italiană, care o viza pe Giorgia Meloni și coaliția în fruntea căreia se află la putere în favoarea unei coaliții de centru-stînga. Scandalul a izbucnit în urma acuzațiilor publicate de ziarul milanez La Verità cu privire la Francesco Saverio Garofani, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Mattarella. Se presupune că acesta ar fi discutat scenarii menite să slăbească guvernul de dreapta înaintea viitoarelor alegeri, ceea ce a dus rapid la o confruntare instituțională.
De partea cealaltă a Atlanticului, în Statele Unite, în California, în timp ce vorbesc non-stop despre pericolul la adresa democrației și constituției reprezentat de Donald Trump Democrații sub bagheta unui potențial viitor candidat la președinție în 2028, Gavin Newsom, au reproiectat districtele electorale astfel încît Republicanii, care reprezintă circa 40% din ponderea populației statului să nu poată obține mai mult de 5 mandate din cele 52 arondate Californiei în Camera Reprezentanților.
Mai grav un număr de politicieni Democrați, în frunte cu senatoarea Elissa Slotkin, foști membri în structurile de forță ale statului, armată sau CIA, au produs un clip video în care cer membrilor acestora să nu dea ascultare „ordinelor ilegale”. Problema e că lipsa unei precizări care ar fi acele „ordine ilegale” i-au făcut pe Republicani să vorbească despre o chemare deschisă la rebeliune. Episodul nu face decît să demonstreze, pe de o parte, cît de adînci au devenit faliile din politică și societate, este aproape imposibil să se ajungă la compromis în vreo chestiune aflată în dispută, iar pe de alta cît de mult s-a radicalizat spre stînga Partidul Democrat în care curentul „socialiștilor democrați” a devenit tot mai influent.
Stop Cadru
Din rațiuni demografice, politice, geopolitice „statul social”, promovat cu mîndrie în Europa și de stînga americană va deveni, într-un viitor nu tocmai îndepărat nesustenabil. Ar putea tehnologia (Ex: Inteligența Artificală) în stare să ofere o soluție? Nu e deloc clar.
InfoRaft
Europa versus China: criza Nexperia
Cotidianul din Hong Kong SCMP (South China Morning Post) scrie reluarea conducerii Nexperia de către guvernul olandez a provocat furia Beijingului, care a răspuns prin impunerea de controale la exportul produselor fabricate de producătorul de cipuri și subcontractanții săi din China. Filiala Nexperia China, care operează o fabrică de semiconductori în Dongguan, în provincia Guangdong din sudul țării, a contestat în mod deschis ordinele primite de la sediul central din Olanda.
Cum va afecta disputa Nexperia relațiile dintre China și UE? „Disputa Nexperia, împreună cu măsurile de control al exporturilor de pământuri rare ale Chinei, ar putea împinge Europa să se gândească mai mult la modul în care poate dezlega unele dintre cele mai profunde legături comerciale cu China”, scrie SCMP. În plus, există o lipsă de unitate între statele membre europene cu privire la instrumentele care trebuie utilizate.
Europa se confruntă cu o nouă ordine mondială. China spune că Europa ar trebui să fie mai puțin dependentă de SUA, în timp ce America le spune europenilor că trebuie să se maturizeze și să fie mai puțin dependenți de China.
„Railgunul” (Tunul) japonez neutralizează amenințarea hipersonică a Chinei
Asia Times scrie că Japonia a realizat cu succes primul test de tragere al unui tun electromagnetic (railgun) montat pe o navă, marcând un pas major în dezvoltarea de arme avansate pentru apărarea maritimă, în special împotriva rachetelor hipersonice din China, Coreea de Nord și Rusia. Acest tun, capabil să lanseze proiectile la viteze de aproape Mach 7, promite o alternativă rapidă, cu costuri mai mici față de rachetele interceptoare convenționale, pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete - dar dezvoltarea și integrarea necesită sisteme de alimentare cu energie extrem de mari, precum și miniaturizare pentru utilizare efectivă pe nave de luptă.
Eric Schmidt, fost Chairman Google, care a consiliat și Pentagonul, într-un episod din podcastul All-In:
Ceea ce ne-ar arătat conflictul din Ucraina este că natura războiului s-a schimbat enorm. Echipamentele militare trebuie să fie extrem de mobile, ceea ce ce face ca o mare parte a infrastructurii militare existente pe glob să fie depășită. În opinia sa nu are rost să construiești în continuare tancuri în condițiile în care o încărcătură de 2 kg de pe o dronă, care costă 4-5000 USD poate distruge un tanc care costă 30 mil USD. Din punctul de vedere al costurilor poți trimite un număr relativ mare de drone împotriva unui astfel de tanc. Practic dronele pot înlocui cu succes piese de artilerie mult mai scumpe. O probleme cu totul nouă este aceea că spre deosebire de războiul tradițional, cînd fiecare parte își dezvolta o strategie plecînd de la forțele și resursele adversarului dacă avem în vedere un război cu drone în care acestea sunt gestionate prin platforme bazate pe Inteligență Artificială acestea pot acționa adaptiv și pot schimba strategia din mers.
Puls
Politică americană: operațiunea „Arctic Frost”, un scandal mai mare decît Watergate?
S-a aflat că în perioada Biden Departamentul de Justiție, prin FBI, a ordonat interceptarea convorbirilor telefonice care au vizat 92 de persoane și organizații între care și Turning Point USA, fondată de Charlie Kirk, inclusiv 9 senatori Republicani. În fapt aceste dezvăluiri nu fac decît să completeze o listă de acțiuni ostile ordonate de fosta administrație Democrată împotriva Republicanilor, în principal împotriva lui Donald Trump (precum modificarea unui Raport CIA, la sugestia lui Barack Obama, în sensul unor afirmații care s-au dovedit false, că Rusia s-ar fi amestecat în alegerile din 2016 în favoarea lui Trump).
Eseu
Un excelent eseu postat de Abigail Shrier pe Substack în 2021, atunci cînd ideologia woke era într-o tumultoasă ascensiune în care autoarea discută subiectul plecînd de la o întîlnire cu studenții de la Universitatea Princeton.
Biblioteca iDEBATE
Western Self-Contempt: Oikophobia in the Decline of Civilizations
Benedict Beckeld, Ithaca, NY: Cornell University Press, 2022
Benedict Beckeld explorează oikofobia, descrisă de cel care a definit pentru prima dată conceptul, Sir Roger Scruton, ca „nevoia simțită de a denigra obiceiurile, cultura și instituțiile care sunt identificabile ca fiind «ale noastre»”. Beckeld analizează teoriile din spatele oikofobiei împreună cu sursele lor istorice, dezvăluind de ce oikofobia este cel mai bine descrisă ca o stare de rău culturală care afectează civilizațiile în perioada de declin.
Beckeld oferă un cadru pentru a explica de ce societatea actuală este atât de fragmentată și autocritică. El demonstrează că oikofobia este antiteza xenofobiei. Conform acestei definiții, revoltele și tulburările civile din vara anului 2020 au fost o expresie a oikofobiei. Corectitudinea politică excesivă care atacă tradiția și istoria este o expresie a oikofobiei. Beckeld susține că, dacă vrem să înțelegem aceste comportamente și atitudini, trebuie să înțelegem oikofobia ca un fenomen socio-istoric.
A trecut aproape neobservată moartea lui Virgil Tănase, survenită la Paris în 25 iunie 2025. Născut în 1945, la Galaţi, Virgil Tănase a fost scriitor şi regizor de teatru, exilat în Franţa din 1977. Ca testament ne-a lăsat o carte apărută în urmă cu doar câteva săptămâni, postum, Mersul trenurilor din gara Fumărei (Junimea, 2025), care este şi romanul său de debut în limba maternă („am vrut să aflu ce-aş fi fost dacă viaţa mi-ar fi îngăduit să rămân în limba mea de-acasă”).
Drama evenimentelor din Gaza devine din ce în ce mai personalizată, mai modulată pe agenda politică proprie a țărilor europene sau pe cea a SUA. De aceea, e bine să facem un recurs la cerneală, la două volume apărute relativ recent: Spioni fără țară de Matti Friedman, RAO, 2019 și Viața mea, de Golda Meir, Omnium, 2023. Două lecturi, un singur recurs, cel la cerneală. Parcurgerea celor două cărți prezentate mai sus este însă esențială atunci când vrei să înțelegi ce se întâmplă în Gaza, darămite atunci când apuci să-ți dai și cu părerea.
Paharnicul
Aurel Rotărescu – enologul care, împreună cu Guy de Poix, a scris primele pagini ale istoriei vinului românesc de după 1989 – ne-a părăsit, pentru o lume mai bună.
Grupul Maspex vrea să devină acţionar majoritar al Grupului Purcari şi, pentru asta, a făcut o „ofertă publică voluntară”, valabilă între 16 şi 30 iulie 2025, vizînd ~98% din capitalul social, la un preţ „atractiv” de 21 lei/acţiune (adică puţin peste cotaţia de piaţă de 20,8 lei/acţiune).
Peste 50% din vinul consumat în România provine de la producători care plătesc zero taxe. Este vorba de celebrul „vin de ţară”, produs în „gospodării individuale”, chipurile „pentru autoconsum”. De fapt şi de drept, este evaziune fiscală în formă pură, cu binecuvîntarea statului (o lucrare făcută mînă în mînă cu politicienii) şi reprezintă concurenţă neloială faţă de producătorii care vînd vin în mod cinstit.